Schitul AGAPIA VECHE


Agapia

4372 Vizualizări
0 Comentarii

EMBED

Schitul Agapia Veche este asezat la 2 km de Manastirea Agapia si se afla in subordinea acesteia. Agapia Veche este un loc sfintit si infatiseaza una dintre cele mai vechi asezari calugaresti ale Moldovei.

Hramul manastirii Agapia Veche: “Schimbarea la Fata a Domnului” (6 august)

Situat pe un deal intr-o poiana adapostita de paduri inalte si dese, la aproximativ 2 km de Manastirea Agapia, locasul de cult Schitul Agapia Veche reprezinta punctul de inceput al vietii monahale in aceasta zona. Calugarii sihastri, in a doua jumatate a secolului XIV-lea, sub conducerea cuviosului Sihastru Agapie au ridicat un schit de lemn, pe locul pe care il numim astazi “Livada Parintilor”. Acest loc, acoperit initial cu paduri, a fost destelenit cu truda de catre monarhi din schit, dupa care l-au sadit cu multi pomi fructiferi. De la cuviosul Agapie satul, comuna, manastirea, muntii si valea din jur si-au primit numele de Agapia.

La sfarsitul secolului al XV-lea s-a construit o noua biserica din lemn si cateva chili pe locul unde a sihastrit calugarul Agapie si ucenicii acestuia, locul primind astfel denumirea de “Poiana lui Eufrosin”. Cu timpul, biserica de la Agapia Veche a devenit neincapatoare, motiv pentru care pe la mijlocul secolului al XVI-lea, Petru Rares, domnitorul Moldovei si doamna Elena au contribuit la constructia primei biserici din piatra pe care au inzestrat-o cu odoare si mosii.

Manastirea Agapia Veche a avut o perioada de glorie pana in secolul al XVII-lea, devenind un important lacas de cultura si inchinaciune unde au invatat multi domni si feciori de boieri care au ajuns episcopi, mitropoliti sau domnitori. De ucenicia domnitorului Aron-Voda al Moldovei intre anii 1591-1595, se leaga legenda incrustata cu litere vechi si sterse de vreme pe o stanca situata la jumatatea drumului care duce de la Schitul Agapia Veche la Manastirea Agapia si care poarta numele de “Piatra lui Aron-Voda”. 

In secolul al XVII-lea, are loc stramutarea in vale a calugarilor, gospodariilor si anexelor, din cauza spatiului limitat si a terenului instabil. Astfel, Manastirea Agapia Veche ramane o sihastrie, un locas de cult al batranilor iubitori de liniste si viata pustniceasca.

In anul 1680, din cauza deplasarilor de teren de pe teritoriul manastirii care au produs stricaciuni mari, biserica de la Agapia Veche a fost reconstruita de catre Anastasia Doamna, sotia lui Gheorghe Duca-Voda si a primit un nou hram “Schimbarea la Fata a Domnului” care se sarbatoreste si astazi.

Intre anii 1990-1994, pe acest loc, s-a construit un nou lacas mult mai inalt si incapator, care are temelie de beton armat si este placat cu piatra bine implantata in roca muntelui. Biserica Manastirii Agapia Veche este construita din barne groase de brad, imbracate la exterior cu dranita, cu pereti ornamentati si cu un brau sculptat din stejar iar, in interior, peretii sunt tencuiti si pictati cu fresca.

Din vechile constructii ale Manastirii Agapia Veche a mai ramas doar turnul-clopotnita. Datand din sec XVII-lea, turnul se prezinta ca o constructie masiva din piatra care are o inscriptie ce dateaza de la Anastasia, doamna lui Duca-Voda. De-a lungul anilor s-au ridicat sapte biserici in acest loc, dovedind astfel, taria sufleteasca a vietuitorilor de la Agapia Veche. Este bine de stiut faptul ca arhondaricul – casa pentru oaspeti – se afla in afara cuprinsului schitului, deoarece este interzisa cu desavarsire ramanerea strainilor peste noapte in incinta manastirii.

Sihastria de la Agapia Veche a fost si este un nucleu de credinta ortodoxa si de cultura romaneasca, in care de-a lungul anilor au trait pustnici intr-o desavarsita duhovnicie, unii dintre ei fiind proslaviti dupa moarte, in randul sfintilor: Cuviosul Agapie Sihastrul, Cuviosul Eufrosin Sihastrul, Sfantul Rafail, Sfantul Partenie, sihastrii din muntele Scaunele (situat pe obcina, un kilometru mai sus de Agapia Veche), Cuviosii parinti Evloghie, Pirmen, Mihail, Vasile si Paisie (sec. XVI-XVII) si altii. Acesti cuviosi parinti sunt amintiti si de Prostosinghel Ioanichie Balan, in Patericul romanesc. Totodata, aici, la Manastirea Agapia Veche a petrecut si invatat pictorul Nicolae Grigorescu. In apropiere, in spatele manastirii Agapia, se poate vizita casa memoriala Alexandru Vlahuta.