Clisura Dunarii ORSOVA


Orsova

1443 Vizualizări
0 Comentarii

EMBED

Întinzându-se pe o suprafaţă de 120 km, de la Baziaş până la Porţile de Fier, Clisura Dunarii este cel mai lung defileu de pe cursul Dunării şi unic în Europa prin grandoarea configuraţiei sale. Prezintă o succesiune de bazinete depresionare ce alternează cu clisuri, în Cazanele Mari şi Mici lăţimea fluviului încorsetându-se pe alocuri până la 150m.
În urma construirii hidrocentralei la Porţile de Fier, prin dimensiunea noului lac de retenţie, Defileul Dunării si în deosebi zona Cazanelor au scăpat de grozăvia învolburării apelor prin strâmtorile marcate de versanţii abrupţi. S-au numit „cazane” pentru că aici, prin coridoare cu fiorduri, apa părea că fierbe clocotitor si întunecat.
Firul apei merge în zigzag, după cum şi-a făcut loc pentru albie printre stânci. Acest aspect se vede şi azi de pe puntea oricărui vehicul naval, care o data ajuns în Cazanele Mari trece dintr-un golf într-altul ocolind pereţi stâncoşi, ce apar brusc în faţa vasului, însă acest decor nu mai este înfricoşător. Liniştea lacului urcă până la intrarea Dunării în ţară, la Baziaş, şi se simte până la Belgrad.
Pornind de la Orşova, în dreptul localităţii Eşelniţa începe intrarea în Cazanele Mici. Drumul prin Defileu se parcurge pe apă sau pe uscat. Şoseaua este săpată în stâncă pe mai multe porţiuni. În dreptul fostei localităţi Ogradena, vasul se apropie de malul sârbesc pentru a se citi inscripţia de pe Tabula Traiana, amintind drumul legiunilor romane din anii 101-104, când meşterii au tăiat muntele pentru a construi şoseaua pe malul sârbesc. La km D 967,3 peretele Ciucarului Mic este despicat de Valea Mraconiei. Aici vedem chipul dacic al lui Decebal dăltuit în stâncă şi mânăstirea Mraconia parcă răsărind din fluviu.
La km D 970 lacul se lăţeşte brusc formând Golful Dubovei, de aici în sus intrându-se în spectacolul Cazanelor Mari, unde Dunărea străbate abrupturile albe ale Ciucarului Mare (cota maxima 318 m) şi vizavi ale Veliki Strbac (cota maxima 768 m), albia fluviului având aici lăţimea minimă de 150 m şi adâncimea maxima de 80 m. Grandoarea Cazanelor Mari se vede aici numai navigând pe Dunăre, şoseaua ocolind masivul muntos.
Strămutate o data cu bararea Dunării de la Porţile de Fier, satele din Defileu duc încă în suflet drama înecării fostelor vetre în lacul de acumulare. Păstrează însă cu sfinţenie frumoasele tradiţii, în noile vetre, de aceeaşi sorginte banato-dunăreană (ex. Eibenthal, Baia Noua, Sviniţa).
Pe malul stâng al Dunării, la 4 km în aval de localitatea Sviniţa (judeţul Mehedinţi), se află Cetatea Tri Kule, ce a fost ridicată în secolul al XV-lea pentru a opri expansiunea otomană spre vest. Cetatea Tri Kule era reprezentată prin trei turnuri dispuse pe malul Dunării în formă de triunghi. Ansamblul Cetăţii Tri Kule a fost inundat în urma amenajării lacului de acumulare Porţile de Fier I, la suprafaţă azi, observându-se doar două turnuri.