Parcul National MUNTII RODNEI

Despre Parcul National MUNTII RODNEI

Munţii Rodnei, cei mai înalţi din Carpaţii Orientali (Vf. Pietrosu - 2303 m), sunt localizaţi în partea de nord a României. Fiind cuprinşi în cadrul grupei nordice, cunoscută şi sub denumirea de Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei, aceşti munţi domină peisajul, cele mai mari diferenţe de nivel înregistrându-se faţă de Depresiunea Maramureşului, situată la nord. Din punct de vedere administrativ, parcul se întinde în judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

Munţii Rodnei se remarcă prin înălţime şi masivitate, caracteristici determinate în primul rând de constituţia geologică. Trecând de 2200 m în vârfurile: Ineu (2279 m), Ineuţ (2222 m), Rebra (2221 m), Pietrosu (2303 m), reprezintă cea mai proeminentă unitate muntoasă din Carpaţii Orientali.
Cea mai mare parte a Munţilor Rodnei este constituită din şisturi clorito-sericitoase, cuarţite şi mica şisturi. Calcarele au o răspândire relativ redusă, reprezentate atât de calcare cristaline, cât şi sedimentare. Calcarele se fac cunoscute prin prezenţa dolinelor (în Vf. Gărgălău), lapiezurilor (Izvorul Cailor, Valea Rea), peşterilor (Izvorul Albastru al Izei, Cobăşel, Baia lui Schneider) etc.
Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munţi, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se încadrează în categoria lacurilor glaciare cantonate în circurile sau văile foştilor gheţari cuaternari. Sub linia crestei principale există circa 23 de lacuri glaciare dintre care amintim : Iezer, Tăurile Buhăiescului, Lala Mare, Lala Mică, Ştiol.
În Parcul Naţional Munţii Rodnei se află câteva arii naturale de un interes deosebit:
• Rezervaţia ştiinţifică Pietrosul Mare categoria Ia IUCN,
• Rezervaţia botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca, categoria a III-a IUCN, fiind situată la cea mai mare altitudine din ţară (1600 m);
• Rezervaţia mixtă Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei, categoria a IV-a IUCN;
• Rezervaţia speologică Peştera Cobăşel, categoria a IV-a IUCN;
• Rezervaţia naturală Piatra Rea, categoria a IV-a IUCN;
• Rezervaţia mixtă Izvoarele Mihăiesei, categoria a IV-a IUCN.
• Rezervaţia mixtă Ineu - Lala, categoria a IV-a IUCN;
• Rezervaţia naturală Izvorul Bătrâna, categoria a IV-a IUCN.

Flora descrisă pe teritoriul parcului este bogată, fiind semnalate peste 1100 specii de plante superioare, cu multe specii endemice, relicte glaciare.
Lychnis nivalis (opaiţul Munţilor Rodnei) este o specie endemică pentru Munţii Rodnei. Plantă perenă, cu flori mari, poligame, rozee sau albe, ce înfloreşte în iulie-august. Se întâlneşte în Munţii Rodnei la altitudini cuprinse între 1800-2200 m, ceea ce corespunde etajului subalpin şi alpin inferior. Preferă locurile pietroase, umede.
Fauna de nevertebrate se remarcă printr-o mare diversitate de specii cu numeroase specii endemice. Dintre vertebrate, aici se găsesc elemente de un interes deosebit: capra neagră (Rupicapra rupicapra), cocoşul de munte (Tetraouro gallus), cocoşul de mesteacăn (Tetraotetrix), tritonul de munte (Triturus montandoni), râsul (Lynx lynx), ursul (Ursusarctos), marmota (Marmota marmota) etc.

Cei interesaţi pot să parcurgă trasee montane de o frumuseţe inedită, însoţiţi de ghizi specializaţi să observe flora bogată cu multe specii rare sau endemice (de exemplu opaiţul Munţilor Rodnei – Lychnis nivalis), să se bucure de priveliştea lacurilor şi căldărilor glaciare, să remarce elemente de faună deosebite, cum ar fi: capra neagră (Rupicapra rupicapra), cocoşul de munte (Tetraouro gallus), cocoşul de mesteacăn (Tetraotetrix), marmota (Marmota marmota), cerbulc arpatin (Cervus elaphus), căprioara (Capreolus capreolus) etc. Aici diversitatea florei, faunei şi reliefului oferă turiştilor informaţii inedite despre ceea ce înseamnă frumos, totul părând a fi clădit anume spre a cuceri ochiul. De asemenea, in Munţii Rodnei există numeroase posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă pe pârtiile amenajate din staţiunile Borşa şi Valea Blaznei.