Muzeul Judetean Arges Pitesti
Despre Muzeul Judetean Arges Pitesti
Muzeul Judetean Argeş este gazduit de clădirea fostei Prefecturi, situată în str. Armand Calinescu, nr. 44, Piteşti.
Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna"funcţionează într-o clădire din 1886 (arh. Ion N. Socolescu), care până în anul 1970 a adăpostit Primăria oraşului. Are un patrimoniu de 1100 lucrări de pictură şi sculptură clasică şi contemporană. În sălile de la etaj sunt expuse lucrări de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gh. Petraşcu şi Nicolae Tonitza, fixând atenţia asupra unor momente importante din istoria plastică a fiecărui artist. Aceşti pictori au dat personalitate picturii româneşti, au pus bazele şcolii naţionale de pictură modernă. De asemenea, tot la etaj, două săli sunt dedicate picturii lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna.S e deschide Galeria Naţională de Artă Naivă, singura galerie de acest fel din România.
Galeria Naţională de Artă Naivă a fost deschisă în anul 1971 şi cuprinde lucrări ale pictorilor consacraţi: Gheorghe Babet, Gheorghe Boanca, Costel Bogatu, Anca Bota, Valentin Bota, Mihai Dascalu, Ion Maric, Petru Mihut, Ghita Mitrachita, Ion Negru, Ion Nicodim, Gheorghe Doja, Stefan Debreczeny, Alexandrina Debreczeny Lupascu etc.
Expoziţia de Bază a Secţiei de Ştiinţe
Expoziţia permanentă a secţiei de Ştiinţele Naturii cu tema „Ocrotirea naturii pe baze ecologice" a fost inaugurată în anul 1977. Tematica expoziţiei a fost realizată pe baza ultimelor descoperiri din domeniul ştiinţelor naturii şi mai ales din domeniul ecologiei şi protecţiei mediului, teren încă neexplorat în România la acea vreme. Expoziţia a fost prima de acest fel din România şi din Europa Centrală şi de Est (fapt confirmat de presa vremii din ţară şi din străinătate şi de specialişti), rămânând una din cele mai remarcabile expoziţii şi în momentul de faţă.
Expoziţia de bază a Secţiei de Istorie prezintă, în contextul istoriei naţionale, evoluţia societăţii omeneşti de pe teritoriul judeţului Argeş din paleolitic până la 1947. În cadrul expoziţiei Secţiei de Istorie sunt prezentate unelte aparţinând culturii de prund, piese eneolitice descoperite în aşezările gumelniţene de tip tell de la Teiu, Popeşti şi Zidurile, ceramică, arme şi piese de harnaşament din inventarele funerare ale mormintelor din necropolele hallstattiene târzii de pe Valea Topologului.
Planetariul
Aici iubitorii stelelor pot realiza o călătorie completă prin Univers şi pot asista la lecţii de astronomie, toate în format multimedia HD, cu sunet performant similar cinematografelor 3D. Astăzi, datorita tehnologiei digitale, planetariul este cel mai performat echipament multimedia disponibil pentru publicul larg şi capabil să susţină tehnic dezvoltarea unor noi metode de educaţie şi recreere.
Muzeul Sportului Argeşean
Muzeul Sportului Argeşean oferă publicului vizitator prilejul de a vedea diverse obiecte care au aparţinut unor sportivi celebri argeşeni sau care au practicat sport la diverse cluburi din judeţul Argeş, cu cel puţin un titlu de campion naţional la activ.
Expoziţia permanentă Flori de mina
Expoziţia Flori de mină – Comorile adâncurilor prezintă lumea frumuseţilor tăcute din adâncul Maramureşului, al Braziliei, Mexicului, Chinei, Rusiei, Turciei, Marocului, Indiei, Congoului şi Madagascarului, cu eşantioane de cuarţ, ametist, citrin, agat, labradorit, malahit, fluorină, cuarţ fumuriu, diamant de Maramureş, precum şi combinaţiile acestora cu alte minerale: pirită, realgar, stibină, calcit, blendă, marcasit etc.
Cabinetului numismatic
Expoziţia de numismatică prezintă peste 5000 de piese dispuse în vitrine prezentate cronologic de la semne premonetare la primele monede care s-au bătut pe teritoriul României (drahme - Histria), apoi monede care au circulat în zona Mediteranei (Syracusa – Sicilia, Corint, Macedonia, Egipt şi Siria). Expoziţia cuprinde monede care s-au bătut pe teritoriul României (cum ar fi drahmele Histria, bronzurile Tomis şi Callatis, monedele geto – dacilor), iar după formarea statelor feudale, monede bătute de domnitorii din Ţările Române, Moldova, precum şi de către principii Transilvaniei.